Microbiota si obezitatea: cum sunt ele legate?
Obezitatea si excesul de greutate sunt o problema in crestere si raspandita in societatile occidentale. Persoanele obeze au un risc mai mare de a suferi de hipertensiune arteriala, diabet de tip 2, dislipidemie, colesterol si trigliceride crescute in sange, sindrom metabolic si boli cardiovasculare si articulare.
De cativa ani cercetarile stiintifice au aratat un interes din ce in ce mai mare pentru cunoasterea relatiilor pe care flora intestinala (microbiota) le poate avea cu problemele metabolice. Mai multe publicatii s-au concentrat pe observarea acestei probleme, protejata de o tehnologie pe care nu o aveam cu ani in urma.
Studiile observationale efectuate in ultimele doua decenii sugereaza ca microbiota intestinala poate contribui la sanatatea metabolica a gazdelor sale umane si ca, atunci cand este dezechilibrata, poate favoriza dezvoltarea tulburarilor metabolice, inclusiv a obezitatii.
Cum afecteaza microbiota? Cu aceste noi cunostinte putem spune ca flora intestinala are un rol in: extragerea energiei din alimente, hormoni intestinali (apetit) si inflamatia cronica atunci cand este dezechilibrata.
Obezitatea si excesul de greutate sunt o problema in crestere si raspandita in societatile occidentale
Cu alte cuvinte, putem spune ca microbiota pacientului subtire profita de alimente pentru a obtine energie, scade inflamatia, imbunatateste starea de sanatate a barierei de protectie intestinala si produce acizi grasi cu lant scurt, inclusiv pretiosul butirat, cu efect antiinflamator si protector.
Dimpotriva, microbiota pacientului obez „profita de tot” din alimente, astfel incat mai degraba decat sa produca energie, se dedica depozitarii acesteia. Exista o diversitate bacteriana mai mica si o crestere a anumitor populatii in detrimentul altora mai benefice. Acest dezechilibru este cunoscut sub numele de disbioza intestinala. Rezultatul este pierderea functiei de bariera protectoare a intestinului si producerea de inflamatie.
In ceea ce priveste satietatea si pofta de mancare, flora intestinala actioneaza activ. Microbiota sanatoasa produce satietate si o utilizare crescuta a energiei, in timp ce flora disbiotica induce apetit crescut in timp ce scade utilizarea energiei. Aceste semnale sunt emise de retele complexe catre nucleul arcuit al creierului.
Flora intestinala sanatoasa din punct de vedere metabolic poate fi obtinuta cu un aport ridicat de fibre si cantitati adecvate, neexcesive, de grasimi si proteine sanatoase.
Te-ar putea interesa si:
Ierburi si ceaiuri pentru pierderea in greutate: sunt eficiente?
Microbiota pacientului obez „profita de tot” din alimente, astfel incat, in loc sa produca energie, este dedicata stocarii.
Fibrele sunt indigerabile pentru organism, dar fermentabile si sunt folosite de microbiota intestinului gros pentru a produce acizi grasi cu lant scurt (acetat, propionat si butirat). Butiratul furnizeaza energie celulelor colonului si contribuie la utilizarea energiei, la o mai mare satietate si, prin urmare, la un aport mai mic de alimente si imbunatateste metabolismul glucozei si secretia de insulina.
Flora intestinala disbiotica este produsa de un consum ridicat de grasimi, zaharuri si proteine, o viata sedentara si aportul de alcool si tutun. Exista o scadere marcata a productiei de acizi grasi si butirat si o crestere a inflamatiei si a tulburarilor metabolice.
Cum putem interveni pentru a imbunatati microbiota? Pe de o parte, este esential sa corectam obiceiurile alimentare proaste si sa promovam exercitiul fizic, evitand un stil de viata sedentar.
Pentru o actiune mai rapida, in timp ce conditiile alimentare se imbunatatesc, pot fi folosite prebiotice, probiotice si sibiotice (amestec de probiotice + prebiotice).
Probioticele ajuta la restabilirea functiei de bariera protectoare intestinala, previn proliferarea bacteriilor patogene (activitate antimicrobiana) si ajuta la modularea semnalelor de inflamatie.
Prebioticele, cum ar fi inulina, sunt hrana pentru bacteriile benefice. Ele ajuta la absorbtia mineralelor precum calciul, fierul si magneziul, previn cresterea bacteriilor nebenefice, ajuta la reglarea inflamatiei si produc o crestere a IgA intestinala, imunoglobulina de aparare a mucoasei.
Trebuie remarcat insa ca nu toate bacteriile probiotice au aceeasi actiune. Cercetarile ne-au spus care dintre ele au cele mai mari proprietati impotriva obezitatii.
Lactobacillus gasseri se bucura de cercetari ample si de publicatii stiintifice, care indica faptul ca reduce adipozitatea intestinala, limiteaza absorbtia grasimilor, imbunatateste tranzitul si reduce umflarea abdominala.
Bifidobacterium animalis lactis B420 intareste bariera intestinala, are actiune antiinflamatoare si ajuta la pierderea in greutate. Studiile controlate dublu-orb dupa 6 luni de tratament au aratat o reducere cu 4,5% a masei adipoase totale, 6,7% a grasimii abdominale si 2,6 cm a circumferintei taliei.
