×
Insusirile binefacatoare ale salviei sunt cunoscute inca din Antichitate. Egiptenii, grecii si romanii ii atribuiau mari virtuti, dupa cum sugereaza si numele derivat din latinescul salvare – a salva. Chiar si peste mari si tari, in China, se vorbeste despre calitatile sale: „Cum poate un om imbatrani, cand are salvie in gradina sa?”. in tratatul Conspectus des pharmacopées din 1820, salvia este prezentata ca „aromatica amara, nervina, stomahica, carminativa, diaforetica, emenagoga. O folosim de asemenea pentru a opri transpiratia”. Iar ceea ce culturile vechi stiau din experienta, a inceput sa demonstreze astazi si stiinta. Ingrediente: partea aeriana a plantei Salvia officinalis L., fam. Lamiaceae, contine ulei volatil, avand ca si component principal thujona; di si triterpene, flavone, rezine, tanin, principii amare, substante estrogene, acizi organici. Contribuie la confortul femeilor aflate la menopauza. Contribuie la functionarea normala a tractului intestinal. Favorizeaza moderarea functiei sudorifice Sustine integritatea mucoasei bucale Efect: Antisudorific, estrogenic, coleretic-colagog (stimuleaza secretia si eliminarea bilei), antispastic, carminativ (ajuta eliminarea gazelor intestinale), antiinflamator, mucolitic, hipoglicemiant, cicatrizant, antiseptic. Intrebuintari principale: Transpiratii execsive, tulburari de menopauza., tulburari menstruale. Alte intrebuintari: Dischinezie biliara, colici, enterocolite, raceala, gripa, gingivite, stomatite, rani. Ingrediente: partea aeriana a plantei Salvia officinalis L., fam. Lamiaceae, contine ulei volatil, avand ca si component principal thujona; di si triterpene, flavone, rezine, tanin, principii amare, substante estrogene, acizi organici. Uz intern: Peste un plic se toarna 200 ml apa clocotita si se lasa 10-15 minute acoperit. Se beau 2-3 cani cu ceai pe zi. Uz extern: Peste 2-4 plicuri se toarna 200 ml apa clocotita si se lasa 10-15 minute acoperit, pentru gargara. Acest ceai nu este indicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza.
Descriere
Insusirile binefacatoare ale salviei sunt cunoscute inca din Antichitate. Egiptenii, grecii si romanii ii atribuiau mari virtuti, dupa cum sugereaza si numele derivat din latinescul salvare – a salva. Chiar si peste mari si tari, in China, se vorbeste despre calitatile sale: „Cum poate un om imbatrani, cand are salvie in gradina sa?”. in tratatul Conspectus des pharmacopées din 1820, salvia este prezentata ca „aromatica amara, nervina, stomahica, carminativa, diaforetica, emenagoga. O folosim de asemenea pentru a opri transpiratia”. Iar ceea ce culturile vechi stiau din experienta, a inceput sa demonstreze astazi si stiinta. Ingrediente: partea aeriana a plantei Salvia officinalis L., fam. Lamiaceae, contine ulei volatil, avand ca si component principal thujona; di si triterpene, flavone, rezine, tanin, principii amare, substante estrogene, acizi organici. Contribuie la confortul femeilor aflate la menopauza. Contribuie la functionarea normala a tractului intestinal. Favorizeaza moderarea functiei sudorifice Sustine integritatea mucoasei bucale Efect: Antisudorific, estrogenic, coleretic-colagog (stimuleaza secretia si eliminarea bilei), antispastic, carminativ (ajuta eliminarea gazelor intestinale), antiinflamator, mucolitic, hipoglicemiant, cicatrizant, antiseptic. Intrebuintari principale: Transpiratii execsive, tulburari de menopauza., tulburari menstruale. Alte intrebuintari: Dischinezie biliara, colici, enterocolite, raceala, gripa, gingivite, stomatite, rani. Ingrediente: partea aeriana a plantei Salvia officinalis L., fam. Lamiaceae, contine ulei volatil, avand ca si component principal thujona; di si triterpene, flavone, rezine, tanin, principii amare, substante estrogene, acizi organici. Uz intern: Peste un plic se toarna 200 ml apa clocotita si se lasa 10-15 minute acoperit. Se beau 2-3 cani cu ceai pe zi. Uz extern: Peste 2-4 plicuri se toarna 200 ml apa clocotita si se lasa 10-15 minute acoperit, pentru gargara. Acest ceai nu este indicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza.